Moţu' şi Rapidul


Faptul că Moţu' a iubit Rapidul atât de mult nu ar trebui să reprezinte o surpriză pentru nimeni. Un om de anvergura sa, cu principiile şi valorile sale, nu avea cum să reziste tentaţiei de a declara veşnică iubire culorilor alb-vişinii.

Moţu' spunea că iubeşte Rapidul pentru că este echipa oamenilor simpli. El s-a îndrăgostit veşnic şi iremediabil de echipa anilor '60, în special datorită spectacolului care era nelipsit atât pe gazon, cât şi în tribune. "A fost un suporter atipic. Niciodată nu ar fi criticat, spre exemplu, politica de transferuri a clubului sau schimbările antrenorului. Spunea "suntem suporteri, deci suntem aici să-i susţinem, să râdem şi să plângem odată cu ei".", îşi aminteşte Cristi Costache. Acesta continuă: "Modelul lui era Niki Dumitriu. Îi preluase celebrul dicton "Decât un gol urât, mai bine o bară frumoasă". Ambii erau genul one-man show. Este logică simpatia lui Moţu' pentru Niki.".


Colegii de la Radio3Net şi-l amintesc pe Rapidistul Pittiş ca pe un suporter extrem de pătimaş şi de ataşat de culorile clubului: "Moţu' era extrem de vulcanic. Chiar dacă nu mergea des pe stadion pentru că era de părere că poartă ghinion echipei, trăia meciurile din faţa televizorului foarte intens. Când pierdea Rapidul, nu te puteai înţelege cu el la birou a doua zi.", îşi amintesc cei din echipa alături de care a condus Radio3Net. Aceştia rememorează cum "...se bucura mult, mult de tot, precum un copil, când asculta imnul Rapidului" şi ce planuri de viitor avea: "Moţu' avea planuri în ceea ce priveşte prezenţa Rapidului într-o secţiune dedicată clubului pe Radio3Net. Avea de gând sa organizeze o arhivă video şi alte lucruri interesante din istoria clubului".


Florian Pittiş a păstrat mereu o strânsă legătură cu Rapidul. A fost amfitrionul principal în nenumărate ocazii când se organizau spectacole şi prezentări ale lotului pe stadionul Giuleşti. Într-un interviu acordat în Formula AS, Moţu' povestea cum acasă "...mocheta, draperia şi catifeaua de pe canapea şi fotolii sunt vişinii, culoarea echipei.".

La începuturile internetului, Florian Pittiş şi-a lansat site-ul "pittbeat.ro", acolo unde prima secţiune îi era dedicată Rapidului. Datorită unor oameni cu suflet mare, site-ul este şi astăzi online, AICI.


Iată, vine-acum etapa nu-ştiu-care 
E frământare multă în Giuleşti 
Astăzi, din nou e mare sărbătoare 
Joacă - Rapidu' nostru-n Bucureşti

Cu mic cu mare toţi în tribune 
Să fim alături de băieţi 
Să vadă bine o lume 
Că avem în pieptul nostru şapte vieţi

Mamă nu te supăra, te rog,
Fug acum ca un bolid 
Şi mă duc şi eu 
Să strig : HAI RAPID !

Am tot ce-mi trebuie, am şosete 
Am jambiere şi tricou vişiniu 
Am cravată, banderolă scrisă 
Am cipilică şi fular fistichiu

Îmi iau trompeta, îmi iau talanga 
Am repertoriu f.f.f. bogat 
Şi vom cânta cu toţii 
Tot ce meci de meci din plin am repetat

Mamă dac-ai şti ce bine e 
În tribună nu mai sunt timid 
Sunt prezent şi eu 
Să strig : HAI RAPID ! 

In tribuna a doua se adună 
Toţi rapidiştii ce s-au pregătit 
Să strige iarăşi împreună 
Iubirea noastră-i fără de sfârşit 

Căci la victorii, la înfrângeri
Noi niciodată nu te-om părăsi 
Se ştie bine de-o viaţă 
Orice-ar fi, Rapid, noi mereu te vom iubi

Mama, ţine minte un secret 
Din Giuleşti până-n Madrid 
Nu-i echipă, nu-i 
Bună ca Rapid 
Şi strig : HAI RAPID !

Versurile de mai sus îi aparţin lui Moţu' şi reprezintă cuvintele imnului "Hai Rapid!" interpretat de Anda Călugăreanu, buna sa prietenă şi parteneră de scenă, si de Pasărea Colibri, chiar cu el vocal.


Nu există cuvinte suficiente pentru a descrie cum iubeşte un rapidist Rapidul. Este imposibil de ajuns la un consens între cuvânt şi trăire, literă şi emoţie. Acelaşi Cristi Costache încearcă totuşi imposibilul, povestind o întâmplare cu Rapidistul Pittiş: "Am ajuns odată, într-o zi oarecare, la Radio3Net cu o anumită treabă neimportantă. În biroul Moţului erau două calculatoare, printre acele multe pachete de Carpaţi fără filtru de care era atât de ataşat. Ei bine, Moţul stătea tolănit pe scaunul său şi îmi arăta mândru cum pe unul dintre ele îşi vota Rapidul în topul celor mai frumoase echipe din lume de pe un oarecare site, nu foarte important, iar pe celălalt îl vota pe Daniel Pancu într-un sondaj dedicat jucătorilor. Era tare dezamăgit că nu putea să voteze mai mult de o dată pe oră. Dar aştepta şi o lua de la capăt, plimbându-se de la un calculator la celălalt şi votând pentru culorile alb-vişinii."


Cuvintele sunt de prisos, de cele mai multe ori, dar ele ne ajută să conştientizăm anumite lucruri. Între Moţu' Pittiş şi Rapid au existat multe puncte de legătură, dintre care putem aminti:
- a fost fondator şi senator ales pe viaţă în Clubul Aristocratic Rapid, singura organizaţie de profil din ţară, care se ocupa cu îmbunătăţirea imaginii clubului şi cu păstrarea adevăratelor valori Rapidiste intacte;
- atât el cât şi Rapidul s-au adresat oamenilor simpli şi au luptat pentru bucuria acestora;
- a crezut în libertate şi nu a ezitat să-şi strige părerea tare, în faţa tuturor, exact precum nebunii din galeria Rapidului;
- au reprezentat întotdeauna o sursă inepuizabilă de umor şi spectacol;
- Moţu' Pittiş era un adept al mişcării hippie, care se caracterizează prin protestele tineretului împotriva societăţii materialiste; Rapidul a reprezentat întotdeauna opoziţia poporului, a celor mulţi, împotriva burghezilor care abuzau de putere şi a sistemelor de conducere;
- Rapidul a fost şi continuă să fie echipa oamenilor de cultură din ţară: a fost cântat de Ioana Radu, Gică Petrescu, Maria Tănase, Anda Călugăreanu, Dan Grigore etc. şi slăvit de numeroase personalităţi ale teatrului precum Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Nicu Constantin, Jean Constantin, Mitică Popescu, Colea Răutu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Ştefan Bănică Sr. etc.

Alăturarea dintre Pittiş şi Rapid nu este întâmplătoare. Aceste două elemente reprezintă un tot unitar, din care am rezultat noi, suporterii celei mai frumoase echipe din ţară şi din lume. Să învăţăm să ne bucurăm!